Wolfhart Pannenberg,unul dintre cei mai importanți teologi și gânditori religioși contemporani, s-a născut în anul 1928 la Stettin (astăzi Szczecin, în Polonia). Și-a făcut studiile teologice la Berlin, Gottingen, Basel și Heidelberg, la Basel numărându-se printre elevii lui Karl Barth. A fost, rând pe rând, profesor de teologie la Kirchlichen Hochschule din Wuppertal (1958-1961), la Facultatea de Teologie din Mainz (1961-1967) și la Universitatea din Munchen (1967-1994). Ca visiting professor, a ținut, de asemenea, cursuri la mai multe universități americane (Chicago, Harvard, Clarmont Scool of Theology). În Germania, a întemeiat Institutul de Teologie Fundamentală și Ecumenism, menit să promoveze dialogul interconfesional dintre Biserica luterană și cea catolică. Recunoscut ca unul dintre cei mai remarcabili purtători ai mesajului ecumenic, a fost, între 1975 și 1990, delegatul Bisericii Evanghelice Germane în Comisia pentru Credință și Constituție a Consiliului ecumenic al Bisericilor. Distingând clar între adevărul analogic sau descriptiv și cel doxologic, al credinței propriu-zise, gândirea lui Wolfhart Pannenberg este pătrunsă de câteva idei esențiale: autorevelarea lui Dumnezeu în istorie, sensul escatologic al existenței omenești, caracterul general-uman al trăirii religioase.
Impunătoarea sa operă cuprinde, între altele, următoarele lucrări: Grundzuge der Christologie (1964); Theologie und Reich Gottes (1971); Christentum und Mythos. Spathorizonte des Mythos in biblischer und christlicher Uberlieferung (1972); Gegenwart Gottes. Predigten (1973); Wissenschaftstheorie und Theologie (1973); Die Bestimmung des Menschen. Menschsein, Erwahlung und Geschichte (1978); Gottesgedanke und menschliche Freiheit (1974); Anthropologie in theologischer Perspektive (1983); Christliche Spiritualitat. Theologische Aspekte (1986); Christentum in einer sakularisierten Welt (1988); Metaphysik und Gottesgedanke (1988); Systematische Theologie, I-III (1988; 1991; 1993); Das Glaubensbekenntnis. Ausgelegt und verantwortet vor den Fragen der Gegenwart (1990); Grundlagen der Ethik. Philosophisch-theologische Perspektiven (1996); Theologie und Philosophie. Ihr Verhaltnis im Lichte ihrer gemeinsamen Geschichte (1996); Freude des Glaubens. Predigten (2001); Beitrage zur Ethik (2004); Analogie und Offenbarung. Eine kritische Untersuchung zur Geschichte des Analogiebegriffs in der Lehre von der Gotteserkenntnis (2007).
