Numele "Vaisesika" provine de la termenul "visesa" - "particularitate", un termen important pentru sistemul filosofic al scolii, insa ratiunile pentru care scoala a ajuns sa fie cunoscuta sub acest nume sunt greu de precizat. O posibila explicatie ar fi aceea ca, datorita orientarilor sale pluralist‑realiste, scoala a trebuit sa accentueze destul de mult asupra "particularitatilor", asupra "specificului" (visesa) fiecarei categorii a existentei; de la acest accent pus asupra "specificitatii" (vaisesika) experientei ar putea proveni si denumirea sub care scoala a devenit cunoscuta. S‑a emis si ipoteza cum ca ar exista o inrudire intre atomismul sustinut de Vaisesika si denumirea scolii; filosofia acestei scoli considera ca fiecare atom reprezinta o individualitate absoluta, o particularitate ireductibila (visesa). De‑a lungul timpului, in polemicile dintre diversele sisteme filosofice indiene, atomismul a fost considerat drept elementul doctrinar definitoriu al scolii Vaisesika. De altfel, si numele lui Kanada a fost uneori interpretat ca "cel care se hraneste cu atomi" (kana‑bhuk), dovada a statutului definitoriu ce i‑a fost atribuit atomismului in raport cu scoala Vaisesika.
Autorul celui mai vechi text al scolii, Vaisesika Sutra, este Kanada, cunoscut si ca "Uluka" ("bufnita"), "Aulukya", "Kasyapa". Numele "Kanada" sugereaza faptul ca ar fi vorba despre un ascet care se hranea cu boabe de cereale ramase neculese de pe camp; aceasta reprezinta o interpretare mai verosimila a compusului "kanabhuk", de la care ar proveni numele "Kanada", decat aceea care pune in legatura acest compus cu filosofia atomista pe care Kanada o expune in Vaisesika Sutra.
Nu se cunoaste nimic despre viata lui Kanada, cel putin nu pe baza unor surse credibile. Vayupurana, un text antic ce cuprinde istorii legendare ale Indiei, il plaseaza pe Kanada undeva in zona Gujaratului de astazi, mai precis, intr‑o localitate denumita "Prabhasa", in apropiere de Dvarka. Acelasi text sugereaza o datare putin verosimila a lui Kanada, mai precis anul 1300 i.Ch..
