Născut la Moscova în 1931, Iuri Mamleev a absolvit Institutul Forestier din oraşul natal şi a dus multă vreme o existenţă dublă — predând matematica în timpul zilei, iar seara găzduind un cerc secret de intelectuali autointitulaţi „misticii sexuali“, preocupaţi de filozofie indiană şi germană, de teozofie şi psihanaliză.
A început să scrie încă din anii ’60, însă în perioada sovietică operele sale, interzise de cenzură, au circulat doar în samizdat; mai târziu prin anii ’80, au început să fie publicate în Occident, şi de-abia în 1989 şi în Rusia. În 1974, Mamleev a emigrat în Statele Unite şi a predat la Universitatea Cornell.
Astăzi îşi împarte viaţa între Moscova şi Paris, iar scrierile sale sunt traduse şi apreciate deopotrivă în Europa şi America. Scriitori moscoviţi din generaţia tânără precum Vladimir Sorokin şi Victor Erofeev îl venerează ca pe „moştenitorul lui Gogol şi Dostoievski“. În anul 2000, fundaţia germană Alfred Toepfer şi PEN Clubul Internaţional i-au decernat premiul Puşkin. În prezent, este membru al Uniunii Scriitorilor din ţara sa şi al PEN Cluburilor francez şi rus.
