Scriitorul vienez Heimito von Doderer (5 sept. 1896 - 23 dec. 1966) îsi schita romanele-fluviu pe o masa de desen, reglându-si „ritmul" narativ dupa orare stricte. Numele lui e asociat adesea cu al celor mai cunoscuti romancieri austrieci de ampla respiratie, Robert Musil si Hermann Broch, de altfel colegi de generatie. Asemenea lui Tonio Kröger, eroul thomasmannian, Heimito von Doderer are, onomastic, doua rezonante opuse: un accent latin (într-o calatorie în Spania, mama lui descopera prenumele Jaime,
mai precis Jaimito) si unul tipic german. Cu ascendenta în marea burghezie si nobilime - familia lui este dintre cele mai bogate -, Doderer creste în atmosfera Imperiului Chesaro-Craiesc. Ia parte la Primul Razboi Mondial, e tinut prizonier de razboi într-un lagar de ofiteri din Siberia. Dupa eliberare, studiaza istorie si psihologie la Viena si publica un volum de poezie si un roman, ambele fara ecou. În acesti ani bisexualitatea lui e deja bine definita (desi se casatoreste în doua rânduri). În 1933, influentat de un prieten, adera la ideologia nazista, pe care o dezavueaza dupa câtiva ani. În 1940 e înrolat în aviatia militara, mutat în Franta, iar în 1942 pe frontul rusesc. În 1945 este luat prizonier în Norvegia. Eliberat în 1946, se întoarce la Viena, unde, o perioada, are interdictie de a publica, din motive politice. Reabilitarea si succesul la public survin în 1951, odata cu aparitia romanului Die Strudlhofstiege. Nuvela Das letzte Abenteuer (Ultima aventura) a aparut în 1953.
Scrieri principale:
Proza: Die Bresche (Spartura; 1924), Ein Mord, den jeder begeht (Crima pe care o savârseste oricine; 1938), Die Strudlhofstiege oder Melzer und die Tiefe der Jahre (Scara Strudlhof sau Melzer si adâncurile anilor; 1951), Die Dämonen. Nach der Chronik des Sektionsrates Geyrenhoff (Demonii. Dupa cronica lui Geyrenhoff, consilier de sectie; 1956), Die Merowinger oder Die totale Familie (Merovingienii sau Familia totala; 1962) etc.
