Eugen Uricaru s-a născut în 1946 la Buhuşi.
Debutează în revista Ateneu, în 1965. Fondează în 1968, împreună cu Marian Papahagi, revista Echinox. Între 1971 şi 1989 este redactor la revista Steaua.
Din 1990 este redactor-şef adjunct la Luceafărul (seria Laurenţiu Ulici) şi consilier cultural în MAE la Atena şi Roma. Din 1995 este secretar, apoi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar între 2001 şi 2005 preşedintele acesteia. În prezent este preşedintele COPYRO.
A fondat revista de studii Punctul Critic. În anul 2002 a înfiinţat Festivalul Internaţional „Zile şi nopţi de literatură”, Neptun.
Este autorul a 19 volume de proză, printre care Supunerea (2006), Cât ar cântări un înger (2008), Plan de rezervă (2011), Beniamin (2014), apărute la Editura Cartea Românească, şi Permafrost (2017), apărut la Editura Polirom.
A scris două scenarii de film (Rug şi flacără – Marele Premiu la Santarém, Stare de fapt – Marele Premiu la San Marino).
A tradus din Italo Calvino, Curzio Malaparte, Aleksandr Soljeniţîn.
A primit de două ori Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor şi de două ori Premiul pentru roman „Ion Creangă” al Academiei Române. Romanele sale au fost traduse în Franţa, Germania, Ungaria, Serbia, Macedonia, China, Vietnam.
