logo
TOATE
PRODUSELE
coș de cumpărături
lei

Vezi mai multe
produse din:

Vezi toate cărţile

Autor \ Bertrand Russell

Raftul Cartepedia
Bertrand Russell

Bertrand Russell

Vezi toate cărţile
AdaugăPreview Eseuri sceptice Eseuri sceptice Bertrand Russell
În stoc
28,66 lei
-15%
33,72 lei
AdaugăPreview Credinţele mele Credinţele mele Bertrand Russell
În stoc
18,83 lei
-15%
22,16 lei
AdaugăPreview Cunoaşterea lumii exterioare Cunoaşterea lumii exterioare Bertrand Russell
În stoc
23,75 lei
-15%
27,94 lei
AdaugăPreview În căutarea fericirii În căutarea fericirii Bertrand Russell
În stoc
22,95 lei
-15%
27 lei
AdaugăPreview Religie şi ştiinţă Religie şi ştiinţă Bertrand Russell
În stoc
26,97 lei
-7%
29 lei
AdaugăPreview Misticism şi logică şi alte eseuri Misticism şi logică şi alte eseuri Bertrand Russell
În stoc
24,18 lei
-7%
26 lei
Preview Problemele filosofiei Problemele filosofiei Bertrand Russell
Indisponibil

BIOGRAFIE

Al treilea conte de Russell, Bertrand Arthur William (1872–1970) a fost un matematician, logician, filozof şi eseist britanic. Nemulţumit de empirismul lui John Stuart Mill, de filozofia transcendentală a lui Kant, ca şi de neohegelianismul englez al vremii (McTaggart, Bradley), Russell le-a opus teoria „atomismului logic", constând în practicarea metodei „analizei" pentru a ajunge la „atomi logici", la o „lume a universaliilor", cărora avea să le atribuie o realitate independentă de existenţa empirică (obiecte fizice, senzaţii) şi de subiectul cunoscător.

Descoperirea studiilor logico-matematice ale lui Frege şi mai ales ale lui Peano a dat un impuls decisiv propriilor sale cercetări, ale căror rezultate au fost expuse în diverse lucrări şi articole înainte de a fi dezvoltate sistematic în Principia Mathematica (1910–1913), scrisă în colaborare cu Alfred North Whitehead.

Russell s-a impus în egală măsură prin luările sale de poziţie antireligioase, ca şi prin lucrări etice, sociale şi politice. Primul Război Mondial i-a dat ocazia să-şi manifeste antimilitarismul şi pacifismul; drept consecinţă, şi-a pierdut postul de la Cambridge (1916) şi a fost condamnat la şase luni de închisoare (1918). Democrat, individualist şi liberal, a împărtăşit vederile socialiştilor englezi, dar a criticat bolşevismul după o călătorie în Rusia (1920). Până la sfârşitul vieţii n-a încetat să lupte pentru pace, opunându-se utilizării militare a energiei nucleare sau denunţând pericolele naţionalismului.

În 1950 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru literatură, „drept recunoaştere a activităţii sale scriitoriceşti variate şi de mare importanţă, prin care apără idealurile umaniste şi libertatea de gândire".