Antonio Negri (n. 1933), filosof italian. A studiat filosofia la Universitatea din Padova, în 1967 obţinând o catedră la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul aceleiaşi universităţi. Activ politic încă din anii 1950, a fost unul din fondatorii organizaţiei Potere Operaio (1969), devenită ulterior Autonomia Operaia (1973). În 1979 a fost arestat şi întemniţat din motive politice. Deşi procesul încă nu începuse, în 1983 a fost eliberat temporar; refugiindu-se în Franţa, a predat la Universitatea Paris VIII (Saint Denis). În 1997 a revenit în Italia, fiind încarcerat până în 2003. În prezent susţine cursuri şi seminarii la Collège international de philosophie din Paris. Dintre numeroasele sale scrieri, menţionăm: Descartes politico o della ragionevole ideologia[Descartes politic sau despre ideología rezonabilă] (1970), Marx oltre Marx: quaderno di lavoro suiGrundrisse [Marx dincolo de Marx: caiet de lucru pe Grundrisse] (1979), Il lavoro di Giobbe: il famoso testo biblico come parabola del lavoro umano [ed. rom.: Munca lui Iov: faimosul text biblic ca parabolă a muncii umane, Editura Tact, Cluj, 2012] (1990), Il potere costituente: saggio sulle alternative del moderno [Puterea constituantă: studiu asupra alternativelor modernităţii] (1992), La costituzione del tempo: prolegomeni. Orologi del capitale e liberazione comunista [ed. rom.: Constituţia timpului: prolegomene. Orologii ale capitalului şi eliberare comunistă, Editura Tact, Cluj, 2012 (în curs de apariţie)] (1997). Împreună cu filosoful american Michael Hardt a publicat trilogía formată din volumele Empire [Imperiu] (2000), Multitude [Multitudine] (2004) şi Commonwealth [Bunuri comune] (2009).
Sursă: Tact
