Câțiva dintre autorii mei dragi :
Acest top nu are numere, nimeni nu este mai bun decât altul. E ca-n iubire: dacă îl compari pe A cu B, pe unul dintre ei nu-l iubești deloc. Ori eu am câte un locșor pentru fiecare dintre aceștia și pentru încă mulți alții care nu au fost menționați.
a. Albert Camus – fiindcă-i un umanist care-a priceput viața, poate prea bine, și e singurul om, până acum, care m-a făcut să plâng cu o carte în mână.
b. Giovanni Papini – fiindcă a fost un erudit despre care Eliade a scris incredibil de frumos.
c. Simone de Beauvoir – fiindcă a scris despre femei atât de bine.
d. Yasunari Kawabata – fiindcă este unul dintre cei mai eleganți autori și a fost primul japonez care a luat premiul Nobel pentru literatură; datorită lui am învățat să ascult munții și trecerea anotimpurilor.
e. Alain de Botton – nu există un om mai potrivit care să te facă să te simți mai bine atunci când te simți pierdut, cărțile lui m-au trecut prin câteva momente grele.
f. Ryūnosuke Akutagawa – fiindcă de el îmi leg amintirea zilelor din facultate, de el și de poveștile lui înfricoșătoare citite în zile însorite stând pe pervaz.
g. Mircea Eliade – o iubire mai veche, l-am descoperit în liceu, dar nu l-am plăcut la început. Abia după ce i-am citit eseurile din Oceanografie, în special cel despre prietenie, mi-am legat sufletul de el.
h. Henry de Montherlant – fiindcă i-am citit și răscitit seria Fetele.
i. Jostein Gaarder – fiindcă a scris Lumea Sofiei și astfel a făcut lumea (mea) un loc mai bun.
