Numără stelele. Acest titlu se prea poate să vă ducă cu gândul la visare, la călătorii fantastice, interstelare. Dar povestea ce se spune aici este cât se poate de reală și de pământească. Mai mult, este o poveste despre război. Veți zice, poate: dar de ce să le spui copiilor o poveste despre război? Simplu: pentru că războiul i-a privit întotdeauna și pe ei, iar ei au fost nevoiți să îl privească la rândul lor, chiar dacă prin ochii inocenți de copii. Cei care ați văzut filmul italian La vita è bella, în regia lui Roberto Benigni, îmi veți da dreptate.
În cartea aceasta, Al Doilea Război Mondial este văzut prin ochii micuței daneze Annemarie Johansen și ai prietenei ei evreice, Ellen Rosen. Ele nu văd inițial din război decât soldații naziști ce străjuiesc fiecare colț de stradă. Și asta nu le sperie prea tare. Dar când se află că aceștia pun la cale deportarea din oraș a tuturor evreilor, în Annemarie se declanșează instinctul prieteniei adevărate și va face tot ce îi va sta în putință să își salveze prietena de la deportare. Va fi ajutată bineînțeles de către părinți, care o vor înfia până la urmă pe micuța evreică.
O carte cu un subiect puternic, o carte menită să maturizeze, dar nu forțat, ci natural, prin predarea unei lecții vii despre curaj, devotament și mai ales prietenie.