Dutton este ferm convins că psihopații dețin anumite abilități cu ajutorul cărora oamenii normali ,dacă și le vor interioriza, vor avea parte de succes și fericire în viață.
Plecând de la optimismul exacerbat de care psihopații dau dovadă, Dutton începe o călătorie în mințile tenebros de deranjate ale psihopaților încercând să identifice aspectele pozitive ale acestora astfel încât să fie de folos omului, așa zis, normal în viața de zi cu zi.
Din păcate, Dutton nu convinge. Cercetările sale nu sunt riguroase, nu reușește în nici un singur caz să tragă o concluzie clară, amestecă cifre și studii într-un asemenea hal încât la un moment dat nici nu mai știi despre ce este vorba, de fapt, în respectivul capitol.
Cartea se poate citi ca o curiozitate, însă nimic mai mult nu are de oferit.