Melanie învață alături de alți copii la o școală specială. Cei care învață la respectiva școală sunt speciali. Sunt ținuți în celule și sunt legați de scaune mobile speciale cu care sunt duși de către soldați în sala de clasă, iar acolo nu li se dezleagă decât câte o mână, cea cu care scriu. Toată lumea se ferește de ei, de la soldați la profesori, nimeni nu vrea să-i atingă, motivul fiind unul destul de simplu: se pare că Melanie și ceilalți ar ataca cu ferocitate oamenii din jurul lor, i-ar sfârteca și i-ar mânca fără nici o ezitare. Dar Melanie o iubește foarte tare pe domnișoara Justineau, suficient de tare cât să știe că poate să țină sub control cutia Pandorei care zace în corpul său. Și-și promite că nu o să o muște vreodată. În curând o să afle dacă se poate ține de cuvânt deoarece împotriva bazei este organizat un atacat din partea junkerilor.
Fata cu toate darurile este o distopie simpatică care mi-a părut inspirată în mod egal din The Walking Dead și seria de jocuri video Resident Evil. Mai aduăgăm puțin Împăratul Muștelor și avem un super page-turner care o să-ți producă garantat câteva nopți albe.
