Lansat în original în 1996, după patru ani de scris, Dumnezeul lucrurilor mărunte combină ficţiunea cu viziunea politică a autoarei, cunoscută şi pentru eseurile sale controversate despre soarta Indiei şi a locuitorilor săi. Însă, dincolo de subtilitatea cu care introduce mici atacuri la conservatorismul exagerat al politicii indiene sau la felul în care aceasta influenţează negativ vieţile oamenilor, Dumnezeul lucrurilor mărunte e un roman original atât din punctul de vedere al abordării, dar mai ales din punct de vedere al stilisticii. Romanul amestecă evenimentele într-o manieră care trezeşte atenţia cititorului, dar o şi pune la încercare, drept care pentru mulţi ar putea părea obositor şi repetitiv.