Sindromul Tourette este de cele mai multe ori asociat cu înjurăturile necontrolate sau cu lătratul pe stradă, la fel de necontrolat. Și asta din cauza unor filme superficiale sau a unor articole nedocumentate corespunzător. Cartea lui Chowdhury, purtând subtitlul Ghid pentru părinți și specialiști, aduce o serie de lămuriri despre această afecțiune, mai mult decât necesare.
În primul rând, aflăm că sindromul Tourette nu se manifestă doar prin înjurături. Acestea sunt simptome destul de restrânse, raportate la numărul total de subiecți. El se definește mai degrabă printr-o „boală a ticurilor”, definindu-se mai ales prin incapacitatea copilului afectat de acest sindrom de a-și controla anumite ticuri, unele dintre ele cât se poate de firești, dar care devin deranjante prin repetiție, cum este cazul clipitului sau al ridicării umerilor. Un alt aspect important dezvăluit de această lucrare, alcătuită cât se poate de științific, este acela că deocamdată nu există un tratament sigur pentru această tulburare comportamentală, lucrurile stând cam la același nivel ca în cazul cercetărilor privind sceptrul autist. Și tot ca în cazul unui copil cu autism, cel mai bun tratament este afecțiunea și empatia.
Așadar, un copil cu sindrom Tourette este un copil normal, la fel ca un copil cu autism.