Ediție bilingvă, în traducerea foarte bună a lui Gabriel H. Decuble – antologia din Ernst Jandl scoasă de Humanitas e o introducere potrivită în opera poetului austriac. Unanim considerat unul dintre cei mai mari poeți de limbă germană, Ernst Jandl este destul de puțin cunoscut la noi. Revendicându-se din spațiul nemuritor al avangardelor, Ernst Jandl scrie o poezie dificilă și incomodă pentru cititorul de astăzi, cu atât mai mult pentru cel din anii 70-80.

Tematic, textele sale sunt critici permanente la adresa societății, a tabieturilor și idiologiilor contemporane. Însă critica sa, deseori violentă, tot timpul acidă, pune sub semnul întrebării nu doar relațiile bătrânicioase dintre oameni, ci și tradiția modernă a poeziei. Imitarea limbajului copiilor, al imigranților sau cel al retardaților se reflectă atât în structura vocabularului, în modificările de limbaj, cât și în forma poemelor: poeme-obiect care prin așezarea în pagină, prin repetiția, reluarea sau descompunerea cuvintelor duc poemul într-o zonă în care ritmul rostirii devine mai important decât înțelesul semantic.

De remarcat și susbtratul ironic, amuzant al poemelor care echilibrează, parcă, violența semantică. Un volum potrivit pentru cei interesați de poezia contemporană, mai ales că Ernst Jandl aparține unei tradiții poetice nefrecventate de poezia românească recentă.