După ce Darwin a arătat realitatea evoluţiei şi raţiunile selecţiei naturale, biologilor şi geologilor le-a rămas astăzi îndatorirea de a explica mecanismele care fac toate acestea posibile. Andreas Wagner îşi propune o redare, pe înţelesul tuturor, a propriei teorii asupra modului în care evoluţia a fost, de fapt, posibilă. Cum a putut apărea viaţa pe planetă? Cum se realizează, de fapt, selecţia naturală? Selecţia naturală implică doar mutaţii aleatorii sau legi care pot fi identificate prin experimente ştiinţifice (şi computerizate)? În ce fel apare noul, organismul superior, cel care are capacităţi mai bune de supravieţuire şi adaptare?
Spre deosebire de cărţile de popularizare a ştiinţei cu care ne-am obişnuit, Ce nu ştia Darwin nu este cu totul accesibilă unei lecturi degajate pentru că implică un mod inedit de a vedea şi rezolva problemele ştiinţifice; trebuie citită cu creionul în mână şi cu atenţie sporită, dar oferă bucuria de a înţelege mecanisme şi realităţi de maximă importanţă pentru cei preocupaţi de latura ştiinţifică a vieţii.
Citatul preferat: “Spre deosebire de meteoriţii mari ale căror temperaturi ce depăşesc limita incandescenţei distrug o parte din încărcătura lor organic în momentul aterizării explozive, praful cometelor nu face decât să învelească Pământul într-o ploaie invizibilă, dar neîncetată de seminţe ale vieţii. Poate că suntem făcuţi într-adevăr din praf de stele”.