S-a spus despre icoană că este „Biblia neștiutorilor de carte”. Cei ce nu știu să citească pot înțelege istoria mântuirii doar privind și reflectând la icoane. Această idee este la fel de valabilă și în cazul picturii religioase, dat fiind că în apusul creștin aceasta a căpătat de timpuriu o superioritate cantitativă și din multe puncte de vedere inclusiv calitativă în fața icoanei, așa cum o percep răsăritenii. Mai mult decât atât, de-a lungul istoriei artei s-a putut observa că o seamă de pictori de geniu și-au dedicat o mare parte din timp pentru a reda pe pânză, și nu numai, episoade din istoria mântuirii neamului omenesc.
Enciclopedia de față și-a propus să îi adune la un loc pe cei mai buni dintre ei și să recompună corpusul biblic doar din picturi.  Ea este structurată chiar pe tiparul unei Biblii, picturile fiind orânduite după cronologia cărților biblice. Astfel, se începe cu Facerea lumii și celebra Crearea lui Adam ale lui Michelangelo și se încheie cu Căderea îngerilor răzvrătiți din Apocalipsă, a lui Pieter Bruegel cel Bătrân.  Dar pentru că această carte nu se adresează doar „neștiutorilor de carte”, ci ea este inclusiv menită să servească drept material de studiu pentru iubitorii de artă, se regăsesc în cuprinsul ei inclusiv studii comparative. De exemplu, pentru Sacrificarea lui Isaac sunt expuse spre comparație trei interpretări picturale aparținând unor pictori din perioade și zone diferite dar neîndoielnic la fel de geniali: Caravaggio, Rembrandt și Marc Chagal.
Despre această enciclopedie aș spune chiar că a fost concepută ca un dublu pariu: primul, să îi apropie pe iubitorii de artă de Dumnezeu și al doilea, să le deschidă oamenilor religioși gustul spre artă. Eu cred că și-ar putea atinge ambele scopuri.