Noul volum de versuri al poetului Ioan Es. Pop ar putea fi considerat un index al emoțiilor negative. Își dau mâna într-un dans al morții sufletești: frica de boală, frica de moarte, frica de viață, spaima de necunoscut, regretele de tot felul, deznădejdea generalizată. Totul este desenat doar în negru și gri, până la ultimele cuvinte: „atunci iartă-ne, iartă-ne, iartă-ne pe noi pe toți”. Această invocare târzie a iertării poate fi însă cheia izbăvirii din moartea sufletului.
Volumul este îmbogățit cu 15 desene foarte sugestive ale artistului Aurel Vlad, care contribuie din plin la transmiterea stării negativiste a poeziei.
